fbpx

Ne place tradiționalul, adorăm produsele tradiționale și dacă sunt și atestate avem certitudinea calității și mai accentuată. Dar ce trebuie să știi și ce presupune atestarea unui produs tradițional, o să aflii în rândurile ce urmează.

 

Un produs tradițional este „produsul alimentar fabricat pe teritoriul național și pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziția lui aditivi alimentari, care prezintă o rețetă tradițională, un mod de producție și/sau de prelucrare și un procedeu tehnologic tradițional și care se distinge de alte produse similare aparținând aceleiași categorii”. Iar tradiționalitatea este definită ca fiind „elementul sau ansamblul de elemente prin care un produs se distinge de alte produse similare aparținând aceleiași categorii; tradiționalitatea nu poate să se limiteze la o compoziție calitativă sau cantitativă ori la un mod de producție stabilit printr-o reglementare comunitară sau națională ori prin standarde voluntare; totuși această regulă nu se aplică dacă reglementarea sau standardul respectiv a fost stabilit în vederea definirii tradiționalității unui produs.”

 

Cum se poate obține atestarea unui produs tradițional în România?

În primul rând, trebuie să se mențină un caiet de sarcini care să conțină:

  • descrierea caracteristicilor produsului;
  • descrierea caracteristicilor materiilor prime, proveniența acestora și indicarea principalelor însușiri organoleptice, fizico-chimice și microbiologice;
  • descrierea caracteristicilor ingredientelor folosite în procesul de fabricație, indicarea ingredientelor și a principalelor însușiri organoleptice, fizico-chimice și microbiologice ale acestora;
  • descrierea metodei de producție cu specific local și a procesului tehnologic tradițional;
  • descrierea elementelor specifice privind ambalarea;
  • descrierea elementelor care definesc specificitatea produsului finit;
  • însușirile fizico-chimice;
  • fotografia și descrierea desenului pe secțiune;
  • modul de producție și/sau de prelucrare tradițional;
  • cerințele minime și procedurile de verificare și control al tradiționalității produsului;
  • capacitatea de producție realizată;
  • date, înscrisuri, referințe bibliografice cu referire la vechimea produsului.

Citeste si: Pictorii si iubitorii de arta pot comunica arta mai usor printr-o platforma online

Caietul de sarcini trebuie depus, în trei exemplare, la direcția agricolă județeană, respectiv a Municipiului București, în raza căreia este realizat produsul tradițional. De asemena, mai trebuie depuse și:

  • opisul,
  • cererea de înregistrare,
  • buletinul de analiză al produsului, fișa echipamentelor de producție,
  • schița spațiului cu amplasarea echipamentelor folosite,
  • certificatul de înmatriculare la registrul comerțului și/sau certificatul de producător,
  • copia actului de identitate al solicitantului.

 

În termen de 15 zile de la înregistrare, neconformitățile vor fi semnalate, iar solicitantul va putea depune o altă cerere de înregistrare, respectând observațiile rezultate în urma verificărilor. După terminarea acestei etape, vor urma verificările la fața locului. În urma acesteia, rezultatul se va înscrie într-un proces verbal de constatare.

După finalizarea verificărilor, produsul va fi înscris în RNPT și se va elibera documentul „Atestat produs tradițional”.

 

Drumul este lung și e nevoie de răbdare, dar rezultatul merită acest sacrificiu, deoarece “fabricat în România” și produs tradițional devin standarde tot mai căutate și apreciate.

Prin crearea unui cont sunteti de acord cu Termenii & Conditiile.